Analize / Noutăți

Termoizolarea clădirilor un moft sau o soluție energetică?

Contextul istoric a făcut ca astăzi să avem în Chișinău blocuri locative lipsite de termoizolație. Contextul actual energetic face că aceste blocuri să necesite bani mai mulți pentru încălzire. Cât ne va costa și cum putem reduce cheltuielile cu până la 40% pentru încălzire răspundem în articolul de mai jos.

Niciodată nu a fost atât de aproape de moldoveni sloganul casei Stark din Game of Thrones ”Winter is coming”. Nu pentru că se așteaptă o iarnă lungă și grea, dar pentru că încălzirea locuințelor va fi mult mai costisitoare.

De ce avem ce avem?

După sfârșitul celui de al doilea război mondial, una din cele mai mari probleme a fost lipsa spațiilor locative. Aceasta a devenit și mai evidentă  cu  începutul perioadei de industrializare. Construcția fabricilor mari a creat necesitatea de deplasare a oamenilor de la sate spre centrele industriale noi. Respectiv, a apărut necesitatea construirii rapide a spațiilor locative. Cea mai rapidă formă de construcție a spațiilor locative a fost cea din panouri de beton armat prefabricate. Folosirea panourilor a permis construcția rapidă a blocurilor locative, dar aceasta a fost în detrimentul aspectului vizual și original al orașului, dar și a eficienței termice a clădirilor. Este de remarcat faptul că în acea perioadă nimeni nu punea în calcul prețul pentru încălzirea locuințelor, deoarece prețul pentru resursele energetice erau mici.

Odată cu independența Republicii Moldova, încălzirea locuințelor devenea mai costisitoare. Astfel, s-a început din ce în ce mai mult să se vorbească despre termoizolarea clădirilor. Izolarea termică este privită ca o necesitatea absolută pentru a economisi energie pentru încălzire, respectiv costurile pentru ea.

Cât vom achita pentru energia termică la iarnă?

O construcție se consideră termoizolată atunci când toate elementele constructive care pot produce punți termice sunt izolate de regulă cu vată minerală sau polistiren. Punțile termice sunt toate elementele care fac schimb de căldură cu mediul exterior. De  exemplu, pereți din beton, coloane și grinzi din beton, uși, ferestre, etc. Toate elementele din beton trebuie termoizolate corespunzător, deoarece betonul ca material de construcție are coeficient de transmisie termică mai ridicat, ceea ce înseamnă că și cheltuielile pentru încălzire sunt mai mari

În prezent, majoritatea blocurilor locative în Chișinău construite după anul 2000 sunt termoizolate. Cele fără termoizolare rămân a fi blocurile construite în perioada sovietică din panouri prefabricate. 

De regulă, blocurile sunt încălzite în mai multe moduri:

• Încălzire centralizată reprezintă o centrală care încălzește agentul termic (de obicei, apă) și îl transmite spre locuințe. 
• Încălzire centralizată autonomă reprezintă același sistem de încălzire centralizat doar că pentru fiecare bloc locativ apare un punct termic unde fiecare consumator este conectat direct la rețea și își poate regla temperatura pe care o dorește.
• Încălzirea pe gaz reprezintă încălzirea agentului termic prin utilizarea unui cazan care arde de gaz
• Încălzire cu electricitate reprezintă același cazan care încălzește agentul termic, însă cu utilizarea electricității. La fel, pe electricitate pot fi pompe de căldură, condiționere, radiatoare electrice.

Cele mai utilizate moduri de încălzire în blocurile vechi sunt încălzirea centralizată și încălzirea pe gaz, costurile cărora în ultimul an s-a majorat de mai multe ori. De exemplu, prețul pentru încălzirea centralizată s-a majorat de la 1121 lei/ Gcal în octombrie 2021 la 2854 lei/Gcal în octombrie 2022. În mediu, pe perioada celor 5 luni de frig, s-a calculat că un apartament cu 2 camere  consumă 1,2 Gcal pe lună^[1]. Reiese că timp de un an proprietarul unui astfel de apartament achită peste 17 mii lei.

Pentru locuințele care se încălzesc pe gaz la fel s-au ridicat costurile. Dacă în octombrie 2021 un m3 de gaz costa 4,2 lei, în octombrie 2022 el a ajuns să coste 29,27 lei m3. Pentru același apartament de 60 m2 în perioada rece a anului la un consum mediu lunar de 300  m3 de gaz, se vor achita peste 30 de mii de lei^[2].

Cum putem reduce cheltuielile pentru încălzire?

Aceste costuri pentru încălzirea locuințelor pot fi micșorate cu până la 40% dacă termoizolăm blocurile locative.^[3] O izolare termică eficientă presupune:

- Izolarea subsolului. De regulă, la clădirile vechi subsolul intră în contact direct cu solul, care poate duce la o umiditate sporită, iar ulterior la condens în interiorul zidului. Este important ca până la termoizolare zidului să se facă o expertiză structurală, iar ulterior de intervenit cu lucrări pentru a fi îndepărtate problemele depistate. 

- Izolarea pereților exteriori. Aceasta, de obicei, se face pe partea exterioară a pereților. La fel ca în cazul subsolului, se recomandă o analiză structurală a pereților pentru a verifica starea lor tehnică, iar ulterior de termoizolat. O atenție sporită trebuie atrasă la izolarea termică a marginii ferestrelor de pe fațadă. Golurile ce pot apărea între cadrul ferestrelor și perete, poate duce atât la condesare, cât și la pierderi de căldură.

- Izolarea acoperișului. Pentru blocurile locative care au etaj tehnic, izolarea acoperișului nu este o necesitate. Pentru celelalte tipuri de acoperișuri, la fel se recomandă inițial o analiză tehnică a elementelor portante, iar ulterior putem face termoizolarea^[4], asigurându-ne că hidroizolarea este făcută eficient^[5]. 

În calitate de materiale termoizolante, de regulă, se folosește polistiren sau vată minerală. Ambele materiale au atât avantaje, cât și dezavantaje.  Polistirenul este cel mai folosit material datorită prețului mic. El nu este permeabil la vapori de aer, ceea ce duce la senzații de sufocareîn locuințe. Din acest motiv, încăperile trebuie să dispună de o ventilație bună. Polistirenul este un material ușor de instalat. Este indicat de folosit în zonele care nu sunt expuse direct la soare, dar în părțile construcții care sunt expuse direct la apă (de exemplu, termoizolarea soclului sau a acoperișului). Dezavantajul principal este că polistirenul este un material inflamabil. El este produs din derivați ai petrolului, iar utilizarea lui greșită poate duce la probleme ecologice.^[6]

Vata minerală este un material poros și dens. Ea are proprietăți de utilizare atât termică, cât și fonică. Aceasta nu întreține focul și are o conductivitate termică bună. Este permeabil la vapori de apă, ceea ce înseamnă că lasă peretele să respire și împiedică formarea condensului și a mucegaiului. Vata minerală nu este recomandată să fie folosită în părțile construcției expuse direct la apă, cum ar fi soclu, fundația, acoperiș plat. 

Materialele termoizolante după ce sunt puse pe construcție trebuie acoperite cu materiale de finisaj. În funcție de ce fel de material de finisaj utilizăm, putem să obținem fațadă de tip umed^[7] sau fațadă uscată (ventilată).^[8] 

În cazul fațadei de tip umed pentru a fixa materialul termoizolant de perete se folosesc diferiți adezivi, apoi tencuiala decorativă. Această metodă de finisaj este cea mai simplă, cea mai ieftină și cel mai rapid de realizat. Însă, în timp este mai puțin rezistentă. După 3-5 ani de exploatare tencuiala decorativă își pierde din culoare, de aceea trebuie de reîmprospătat. Prețul unei astfel tip de fațade termoizolate cu polistiren de 10 cm începe de la aproximativ 800 lei/m2. În cazul vatei minerale de 10 cm prețul începe de la 1300 lei/m2.

Pentru construcția fațadelor de tip uscat sau ventilate nu se folosesc adezivi. Termoizolația este fixată pe dibluri. Materialul de finisaj este fixat pe o carcasă suplimentară din aluminiu. De regulă, la finisajul fațadei se folosește material compozit (de ex. etalbond) sau ceramogranit. Principalul avantaj al acestei metode este că se realizează ventilația naturală a pereților. Aceasta nu permite acumularea vaporilor, iar în mediul interior se crează o temperatură plăcută, constantă și sănătoasă pentru locuitori. Pentru construcția unei astfel de fațade este nevoie de specialiști calificați, necesită mai mult timp și costuri mai mari. Pentru fațade ventilate se recomandă utilizarea doar a vatei minerale. Construcția unei astfel de fațade cu vată minerală de 10 cm acoperită cu material compozit va costa de la 1700 lei m2. Pentru ceramogranit 1m2 începe de la 2500 de lei m2. Acest tip de materiale este mult mai rezistent în timp. În cazul montării și exploatării corecte, fațada poate rezista peste 10 ani fără a-și pierde din calitate. 

Cât ne costă termoizolarea clădirilor?

Costurile pentru termoizolarea unei clădiri întregi la prima vedere pot părea mari. De exemplu, pentru un bloc de locuit din panouri seria MS (moldovenească)^[9] de 9 etaje și 2 scări pentru a termoizola cu polistiren de 10 cm și finisând cu tencuială decorativă este nevoie de aproximativ 2 mln de lei. Dacă această sumă de bani o distribuim uniform pentru cele 72 ce apartamente (câte 36 pe o scară) rezultă că costul per apartament este de aproximativ 28 mii lei. 

Termoizolarea clădirilor poate reduce pierderile de căldură cu până la 40%. Deci un apartament de 60 m2, care este conectat la încălzirea centralizată, cu termoizolație, nu va achita 17 mii lei pe un an, dar aproximativ cu 6800 lei mai puțin. Investiția se răscumpără în aproximativ 4 ani. Dar într-un final locuitorii blocului locativ primesc și alte avantaje pe lângă costul redus pentru încălzire, cum ar fi :

• Pe timp de vară temperatura medie în apartament scade;
• Blocul locativ primește un aspect mai plăcut, care duce la revitalizarea zonei;
• Valoarea apartamentelor pe piața imobiliară crește;
• Capacitatea de fonoizolarea a pereților se mărește.
• Scade riscul de creare a mucegaiului și a condensării.

Experiențe din exterior care ne pot fi de ajutor

Eficiența termică a blocurilor locative este o preocupare a Uniunii Europene de mai bine de 20 de ani. Ea este privită ca parte a programelor de eficienței energetice, în care își propune ca până în 2050 toate clădirile să aibă un consum energetic redus aproape la zero, iar toate clădirile noi trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero începând din 2021.^[10]

România este o țară care are o structura asemănătoare a fondului locativ construit în perioada comunistă, cu panouri prefabricate din beton armat care au termoizolare slabă. Experiența ei în eficiența termică a blocurilor de locuit este de aproape 15 ani, în cadrul „Programului național de reabilitare termică a clădirilor”^[11]. Acest program este unul amplu și presupune mai multe tipuri de lucrări:

• Termoizolarea fațadelor;
• Termoizolarea și reparația acoperișului;
• Termoizolarea soclului, demisol și subsol;
• Schimbarea tuturor geamurilor pentru a spori eficiența termică și aspectul estetic a întregii clădiri;
• Schimbarea sau modernizarea rețelelor (canalizare, alimentare cu apa, scurgere pluviala, iluminat pe coridoare ș.a.);
• Crearea unui aspect estetic plăcut a întregii clădiri.

     Drept rezultat putem remarca următoarele aspecte:

• Costuri mai mici cu aproximativ 40% pentru incalzire, conditionare și iluminarea scărilor;
• Sporirea valorii financiare a spațiului locativ;
• Crearea unui aspect estetic plăcut a întregului oraș;
• Reducerea emisilor poluante la producerea și transportarea energiei.

În cadrul „Programului național de reabilitare termică a clădirilor” finanțarea proiectelor are, de regulă următoarea structură:

• 20% asociația de locatari
• 30% administratia publica locala
• 50% fonduri europene pentru îmbunătățirea eficientei termice sau fonduri de stat

Acest program a fost unul din obiectivele pe care România și le-a asumat odată cu Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.^[12] El presupunea ca până în 2020 să fie reabilitate termic aproape 85000 de blocuri de locuit.

Termoizolarea instituțiilor publice în Chișinău

Termoizolarea blocurilor locative este încurajată și de rezultatele bune obținute în urma termoizolării mai multor spitale, școli, grădinițe, la fel, construite în perioada sovietică în Chișinău. Ele au fost termoizolate în cadrul proiectului ”Eficiența energetică și reabilitarea termică a clădirilor din Chișinău”. Pe lângă termoizolarea clădirilor, proiectul cuprinde înlocuirea sistemul de iluminare vechi cu unul inteligente, reabilitarea rețelelor inginerești, înlocuirea sistemului termic și apă, instalarea panourilor fotovoltaice. În urma acestor lucrări se preconizează reducerea facturii energetice cu până la 40%.^[13]

Concluzie

Termoizolarea clădirilor este o necesitate în contextul problemelor energetice cu care se confruntă țara. Reducerea facturii la încălzire cu 40%, un aspect mai plăcut al blocului, revitalizarea zonei, mărirea valorii de vânzare a apartamentului, mărirea capacității de fonoizolare, experiența statelor europene, dar și a celei din Chișinău  sunt motive suficiente ca să facem termoizolarea locuinței proprii - Prioritatea ZERO.