La 19 septembrie, în cadrul consultărilor publice, cetățenii au spus „NU” construcției a 12 blocuri de până la 19 etaje în perimetrul străzilor Korolenko – Strișca – Testemițanu. Aceasta este una din principalele modificări propuse de Planul Urbanistic Zonal, făcut la inițiativa companiei City Development. Locuitorii s-au arătat îngrijorați de faptul că zona este și așa supraaglomerată, mai ales în contextul în care acolo se află instituții medicale de însemnătate națională. Alte probleme enunțate au fost lipsa unei analize a regiunii, lipsa locurilor de parcare, propuneri nerealiste, potențialele ambuteiaje, lipsa infrastructurii educaționale, gălăgia și impactul general pe care poate să îl aibă construcțiile asupra zonei. La rândul lor, proiectanții i-au asigurat pe orășeni că propunerile lor vin să rezolve o serie de probleme, printre altele aceștia propun încă o bandă de circulație pe str. Testemițanu și trasarea străzii T. Strișca de la Independenței până la Korolenko. Nu au lipsit comentariile tradiționale din partea proiectanților către locuitorii îngrijorați de genul „Dvs. sunteți arhitect sau urbanist?” Prezentăm câteva din punctele-cheie ale discuției și, la final, venim cu o serie de recomandări pentru organizarea de astfel de consultări publice.
Propunere: 12 noi blocuri de până la 19 etaje
Pe 19 septembrie, cu o întârziere de 45 de minute, în cadrul consultărilor publice, a fost prezentat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru zona cuprinsă în perimetrul străzilor Korolenko – Strișca – Testemițanu, în apropiere de Institutul Cardiologic și Spitalul „Timofei Moșneaga”. Am scris anterior pe scurt ce presupune acest PUZ, făcut la inițiativa „City Development”. Documentul prevede construcția a 4 blocuri (unul de 10 etaje, iar restul de câte 14 etaje) și a încă 8 blocuri cu între 10 și 16 etaje fiecare. Conform inițiatorilor proiectului, asta înseamnă 2090 de apartamente pentru 4800 de locuitori. De asemenea, se menționează necesitatea construirii a o unei școli primare și a două centre private de dezvoltare pentru copii a câte 50 de locuri. PUZ-ul prevede și construirea unei parcări auto subterane cu 60 locuri, cu toate că prevederile documentului menționează că parcajul obligatoriu va constitui 70% din numărul de locuințe. Se propune a fi plantat câte un arbore la fiecare 100 m2, iar terenul amenajat ca spații de joc, de odihnă și grădini de fațadă decorativă va reprezenta cel puțin 50% din suprafața totală a spațiului liber. Totodată, se prevede crearea a patru benzi de circulație pe strada Testemițanu și trasarea străzii T. Strișca de la Independenței până la Korolenko, astfel contribuind la fluidizarea traficului rutier între sectoarele Botanica-Centru și regiunea Malina Mică. Alte detalii despre proiect și comentarii pre-consultare, le puteți găsi aici.
Amintim că la 16 iulie 2020, grupul de lucru al consiliului arhitectural-urbanistic (din care fac parte funcționari publici și arhitecți) a aprobat documentația de urbanism și au recomandat de a face în zona caselor particulare un regim de înălțime de 7 etaje. Procesul-verbal și componența consiliului o puteți vedea aici.
Locuitorii: ce facem cu locurile de parcare, infrastructura socială, gălăgia, ecologia?
După prezentarea proiectului de către arhitectul Vitalie Iațiuc, cetățenii au venit cu întrebări și propuneri. Prima dintre ele a fost „cui a venit ideea să construiască în regiune peste 2000 de apartamente?”. Arhitectul a explicat că inițiativa vine de la compania City Development care dorește să construiască două complexe locative în zonă. Astfel, pentru a putea schimba codul zonei din RE, adică revitalizare (conţine terenuri urbane destinate pentru investiţii viitoare şi pentru cele care sunt subiect de revitalizare economică şi socială), în R7 – adică blocuri cu peste 9 etaje, Primăria a solicitat să fie realizat un plan urbanistic zonal pentru întreaga zonă. Aceasta și este una din nemulțumirile principale a locuitorilor: nu există documente de fundamentare care să analizeze regiunea și de acolo să rezulte necesitățile acesteia. Astfel, scopul acestui PUZ, conform lor, nu este să revitalizeze zona, ci anume construcția complexelor locative.
O critică vociferată de majoritatea participanților a fost supraaglomerarea zonei(problemă deja existentă), mai ales în contextul în care acolo sunt concentrate o serie de instituții medicale de importanță națională.
Lipsa locurilor de parcare a fost una din îngrijorările majore. În regiune deja există o criză acută legată de acestea, iar proiectul prevede trasarea unui drum peste parcarea existentă din regiunea complexului locativ din strada Ion Casian Suruceanu 1. Arhitecta șefă, Svetlana Dogotaru, a transmis un mesaj spunând că știe care este problema, dar va convoca o ședință, pentru a discuta soluții. Totodată, același drum se construiește peste platforma de gunoi a complexului locativ existent, iar propuneri concrete unde va fi mutată aceasta nu au fost.
Următoarea critică a fost legată de asigurarea accesului la instituțiile educaționale. Deși proiectul PUZ-ului prevede construcția a unei școli primare și a două centre private de dezvoltare pentru copii, aceasta nu înseamnă că ele vor fi construite acum de investitor: investitorii transferă anumite fonduri către Primărie, ulterior, când vor apărea și alți investitori în zonă și se va colecta o sumă mai mare, Primăria ar trebui să construiască aceste instituții. Proiectantul a menționat de câteva ori că nu el trebuie să finanțeze construcția acestora, iar locuitorii au insistat să afle cine și când le va construi.
Și propunerea de a trasa strada Tudor Strișcă a ridicat mai multe semne de întrebare. Participanții au menționat că este imposibil de a face patru benzi acolo, din cauza construcțiilor existente. Totodată, au accentuat că în zonă este o grădiniță și centrul republican de reabilitare pentru copii.
O locuitoare a menționat că mai multe benzi pe strada Testemițanu vor crea mai multă gălăgie, ceea ce afectează în general regiunea, mai ales în preajma grădiniței și a instituțiilor medicale. Totodată, aceasta a mai menționat despre încălcarea normelor ecologice și sanitare. Proiectantul a menționat că există acordul Ministerului Sănătății și al instituțiilor care urmăresc respectarea normelor ecologice. La solicitarea participanților de a le prezenta, acesta a spus că nu sunt la el.
În general, participanții la discuție au spus că se strică zona, că vor fi ambuteiaje, gălăgie, că nu va exista o zonă liberă de joacă și că, în loc să se facă locuri de parcare și spații verzi, li se ia ce mai au. Realizatorii proiectului însă i-au asigurat că propunerile lor vin să rezolve problemele existente. După o votare de formă, în care participanții au spus că sunt împotriva PUZ-ului, organizatorii consultării publice au amintit că această consultare e pentru a colecta propuneri, iar acest vot nu prea are relevanță.
Am discutat ulterior cu Ion Munteanu, președintele asociației de locatari ai complexului locativ Ion Casian Suruceanu 1, acesta a accentuat că cea mai mare critică este supraaglomerarea unei zone care se confruntă deja cu această problemă, mai ales în contextul în care ea are o importanță națională, din cauza instituțiilor medicale amplasate acolo. Totodată, a menționat că în regiune există 3-4 complexe rezidențiale care trebuie implicate în consultările publice, iar acestea ar trebui să aibă loc acolo, în teren. Or, pe 19 septembrie, sâmbătă, era inclusiv zi lucrătoare, ceea ce a împiedicat mai mulți cetățeni să își expună părerea.
Cine sunt City Development?
Am încercat să vedem cine este acest investitor. Am găsit o investigație a Ziarului de Gardă din 2019 „Șefi pe viață la FMF: Afacerea Fotbalul”.
Aflăm că în aprilie 2018, compania „GPI Invest” a cumpărat, cu 7,78 milioane de lei, firma „City Development” de la compania offshore „Trittico Holdings Limited”. GPI Invest este fondată de mai mulți fotbaliști, inclusiv de feciorul fostului președinte al Federației Moldovenești de Fotbal, Pavel Cebanu.
Totodată, City Development este proprietara mai multor terenuri inclusiv al unuia de 3,9 hectare din strada Ioana Radu, pe care construiește compania Inamstro. Conform investigației, un alt bun imobil din portofoliul „City Development” era un teren de 26 de ari de pe str. Nicolae Testemițanu, 3. În investigația din 2019, era scris că terenul ar putea deveni obiectul unui schimb între compania privată și stat. Mai exact, conform unui proiect de hotărâre de Guvern, elaborat în februarie, statul intenționează să schimbe două terenuri din str. Testemițanu 31 cu terenul din str. Testemițanu, 3, care aparține firmei „City Development”.
Ce ar putea fi altfel?
1. Explicarea propunerilor majore din PUZ-uri și a impactului pe care le au acestea asupra calității vieții. Construcția blocurilor cu atâtea etaje, într-o zonă deja aglomerată și construită cu o serie de încălcări, are un impact direct asupra nivelului de viață al locuitorilor din zonă, al celor care învață și lucrează la instituțiile din zonă și asupra pacienților. Amintim că în regiune sunt concentrate o serie de instituții medicale de importanță națională. În anunțuri ar fi bine de punctat schimbările majore, potențialul impact asupra regiunii (nu din perspectiva investitorului) și al vieții locuitorilor. Dacă există documente care confirmă respectarea anumitor norme sau acordul din partea anumitor instituții (mai sus era menționat despre acordul din partea Ministerului Sănătății), acestea trebuie să fie atașate în anunțul despre consultări.
2. Formatul în care este prezentată informația trebuie să fie accesibil pentru cetățeni. Pentru a putea accesa informația despre PUZ, am descarcat un document arhivat care conținea fiecare planșă într-un PDF separat. Asemenea formate descurajează informarea și implicarea cetățenilor.
3. Înțelegerea de către arhitecți și proiectanți a rolului consultărilor publice, la care cetățenii vin să-și exprime opinia lor despre proiectul propus. Aceștia nu trebuie să fie urbaniști sau arhitecți, pentru a o face.
4. Asigurarea participativității online. La mai bine de jumătate de an de pandemie, timp în care numărul cazurilor de infectare a crescut substanțial, încă nu avem mecanisme funcționale prin care cetățenii să se poată implica online la discuții. Multe discursuri nu se auzeau bine, imaginea proiectată nu era clară, iar cei care doreau să își spună părerea o puteau face doar comentând la link-ul postat de Direcție pe pagina lor de Facebook. Or, aceste consultări ar trebui plasate și pe site-ul Primăriei pentru a asigura accesul celor care nu sunt pe Facebook.
5. Votarea nominală în procesele verbale ale consiliului arhitectural-urbanistic. Este de interes public să cunoaștem cine sunt persoanele care sunt pro sau contra aprobării documentației urbanistice ale PUZ-urilor.
6. Informații despre investitori. Atunci când se prezintă un PUZ, ar fi bine să existe informație despre experiența companiilor, cine sunt proprietarii și dacă există anumite suspiciuni de integritate. Considerăm că interesele locuitorilor și investitorilor de bună-credință din oraș vor fi apărate și reprezentate, atunci când vom avea informație deplină despre cine sunt cei care construiesc orașul.
Concluzie
Locuitorii, care au venit la consultări, au exprimat o serie de îngrijorări despre noul Plan Urbanistic Zonal. Aceștia au cerut să le fie rezolvate problemele actuale, nu să li se creeze noi. Având în vedere că zona încă nu este destinată clădirilor cu peste nouă etaje, doleanțele lor ar putea fi auzite.
Sperăm că Direcția Generală Arhitectură Urbanism și Relații Funciare va ține cont de recomandările noastre, iar consilierii municipali de îngrijorările și solicitările locuitorilor.
